I LOVE my Angel!
A trecut 1 săptămână de când ne-am cunoscut. Totul a început într-o seară de vineri. Era urât afară, ningea, bătea vântul, era frig... Trebuia să merg la "movie evening". Eram nehotărît, să mă duc, să nu mă duc... Totuşi, am plecat. Ceva m-a îndemnat să fac asta, indiferent de vreme şi de faptul că eram, deja, în întârziere. Vorbisem puţin pe net, înainte de plecare, şi mi-a spus că va veni şi el. Am ajuns acolo, filmul începuse deja. Mi-am aprins o ţigară... să intru. să nu intru? Am terminat de fumat şi am intrat. Era întuneric... totuşi, am zărit câţiva prieteni şi i-am salutat. Am urmărit filmul, deşi îl mai văzusem.
Spre final, am ieşit să fumez... au ieşit mai mulţi. A apărut şi el, l-am văzut. Am început să discutăm cu toţii, diferite subiecte, diferite concepţii... Îl priveam, am observat ca mă privea şi el. Am simţit ceva încă de la inceput, era un fior, unul ciudat... de ce ciudat? Pentru că nu îl mai simţisem până în acea seară. L-am auzit la un moment dat spunând că a vorbit cu cineva pe net în acea seară, dar nu ştia cu cine... Nu i-am spus, aveam de gând să fac asta mai târziu. L-am văzut vorbind cu alte persoane şi mi-am zis "damn it, probabil că va pleca cu ei...". S-a aşezat pe un scaun, în faţa mea. Ne priveam.... şi m-a salutat, am făcut cunoştinţă. Am simţit iar acel fior... M-a întrebat dacă nu cumva a vorbit cu mine pe net. I-am confirmat. Reacţia lui a fost: "Şi de ce nu mi-ai spus până acum?" Well, îi spuneam eu oricum, numai că aşteptam momentul potrivit. Am socializat puţin, am băut şampanie şi am păpat tort, că era ziua unui prieten.
A venit timpul de plecare... eu eram nehotărât... ce să fac? Să ma duc acasă? Să ies în oraş? Până când am auzit un glas foarte plăcut: "If you wanna come to my place..." Well, am simţit pentru a treia oară acel fior în acea seară. L-am privit în ochi, i-am zâmbit şi am acceptat. Pot să spun că am avut unul din cele mai frumoase weekend-uri din viaţa mea. Totul a fost superb, mic dejun perfect, am gătit împreună, cină romantică, baie şi mai romantică, muzică, lumânări, totul a fost perfect şi plin de romantism. I-am cunoscut prietenii, ne-am distrat împreună toată săptămâna.
E ceva special între noi, simt asta... parcă trăiesc un vis, dar ştiu ca este realitatea, pentru că îl văd, îl simt... A trebuit numai să fim amândoi în locul şi la timpul potrivit... restul a venit de la sine...
Tot ce ştiu este că I LOVE my Angel and he loves me too, i know that.... şi mă simt foarte bine alături de EL...
I Hate This World...
E ora 1:11 a.m. Am început să scriu...
Sunt într-o stare ciudată, sunt foarte melancolic (ascult The Gathering - Black Light District).
Pur şi simplu m-am săturat... Totul se duce de râpă, oamenii nu mai sunt oameni - ne distrugem singuri. De multe ori stăteam şi meditam... Mă întrebam de ce....? De ce se întâmplă toate astea? De ce oamenii sunt aşa cruzi? Nu ştiu, nu cred că am reuşit să găsesc vreun răspuns. Totul se schimbă în jurul nostru, e din ce în ce mai rău. Clima a luat-o razna, natura se distruge şi ea din cauza poluării, avem criză economica mondială, apar din ce în ce mai multe conflicte politice, economice... şi câte probleme nu mai sunt - toate astea se întâmplă din cauza oamenilor. Se tot aude că urmează acel ''The End''. La fel mă întrebam.... de ce? De ce va trebui să se întâmple aşa ceva? Dar acum ştiu că este necesară această Apocalipsă. Indiferent dacă se va întâmpla acest lucru în 2012 sau mai târziu, indiferent dacă se va sfârşi totul prin cutremure, boli, războaie, asteroizi, găuri negre, prin venirea extratereştilor sau a lui Antichrist, ceva tot se va întâmpla... deja se vede asta.
Să nu mai vorbesc despre societatea din România... e una de c***t. Mentalitatea românilor e la pământ. Urăsc faptul că nu ne putem arăta afecţiunea faţă de persoana iubită... în public. De ce? Pentru că au rămas cu toţii nişte comunişti. De ce în alte state e posibil şi la noi nu? Ăsta e românul...
E prea târziu, e prea târziu ca oamenii să se mai snchimbe...
Prima mea postare... ce să fie oare? "Tablagiul"
Hai să vă povestesc o întâmplare din scurta vacanţă intersemestrială. Deh... 1 săptămână cică, dar parcă pentru mine a fost puţin mai lungă...
Nici n-am ajuns bine acasă, că s-a şi împrăştiat ''vestea''... Îmi sună telefonul. Cine e? Un puşti, un vechi prieten din oraşul natal...e de-al nostru mah (mai bine zis..de-a noastră). Ce vrea? Cică între timp şi-a luat şi el permisul şi mă invită la o plimbare cu maşina primită cadou de la tasu'. Ok, fie. Accept invitaţia.
Ne-am întalnit, am plecat la drum. Şmecheraş puştiul...dar e şi frumos măi, n-am ce comenta (păcat că e prea doamnă). Mergem noi ce mergem, muzică, viteză - că deh, se respectă omul - până când din spate...ce apare? Exact... o maşină de poliţie, cu girofarurile aprinse, ne face semn să tragem pe dreapta. Opreşte puştiul maşina, iar în dreptul portierei apare un tip, adică un poliţist...cică:
- Bună seara! Agent XYZ, Poliţia Rutieră, vă rog să-mi prezentaţi documentele. (era agent cică...sau tablagiu...sună mai bine... tinerel tipu', dar avea o moacă de ''Garcea'')
Îi dă ''domnişoara'' actele, e totul ok. Dar nu e ok se pare...polişistul îi spune puştiului că a depăşit viteza legală şi că va fi amendat. Nu termină bine de zis si...şoc:
- Dar putem rezolva şi altfel...
Am rămas puţin blocaţi amândoi...
- Poftim? Adică... altfel cum? La ce vă referiţi? intreabă puştiul.
- Adică...şti la ce mă refer. Putem merge în altă parte, mai la întuneric...la mine în maşină, nu e nicio problemă.
Acum chiar am rămas blocaţi... Brusc...mi-a venit ceva în minte (era timpul să intru şi eu în acţiune, nu? că tăcusem până atunci):
- Auzi domne', cred că te uiţi prea mult la TV...la Capatos sau la Bahmu', când e invitată Naomi sau alte personaje de genu'. Cum puteţi spune aşa ceva? Mai ales că suntem 2 persoane aici...ce înseamnă asta?
Ce fac eu? Scot din buzunar legitimaţia de presă şi îi explic frumos domnului tablagiu că am înregistrat totul pe telefon (da' de unde...). Se pare că a pus repede botul...îi dă frumos actele puştiului şi pe deasupra ne mai urează şi o seară buna...după care o întinde în maşină (v-am spus eu că avea moaca de ''Garcea'').
Şi uite aşa am trăit să o văd şi pe asta... noroc cu puştiu' că mi-a făcut acea invitaţie...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)